New Pond Syndrome (NPS) în iazurile cu crapi koi

Ce se întâmplă în primul an și cum stabilizăm ecosistemul acvatic

New Pond Syndrome este fenomenul biologic prin care trece orice iaz nou în primele luni de funcționare. În iazurile cu crapi koi, acesta devine și mai vizibil deoarece koi sunt sensibili la fluctuațiile de apă, iar filtrarea biologică are nevoie de timp pentru a se forma.

Un iaz nou este, în esență, un mediu „gol”, în care procesele microbiene abia încep să apară, iar echilibrul chimic și biologic încă nu există. Acest articol explică pe scurt, dar cu profunzime, ce se întâmplă în spatele fenomenului și cum îl gestionăm corect.

1. Ce este New Pond Syndrome?

NPS reprezintă perioada în care iazul nu are încă o coloană biologică matură, iar parametrii apei oscilează puternic. Fenomenul apare de obicei în primele 3–12 luni, în special atunci când în iaz sunt introduși pești înainte ca filtrarea biologică să fie stabilă.

Simptome clasice:

amoniac detectabil sau chiar ridicat
creșterea nitriților
apă verzuie sau tulbure
variații bruște de pH
pesti retrași, stresați, cu respirație accelerată

Este un fenomen normal, iar obiectivul nu este eliminarea lui, ci gestionarea lui corectă.

2. Maturitatea iazului: un proces care durează până la un an

Un iaz matur nu se obține imediat după umplere. Ecosistemul trece prin patru faze:

Faza 1: 0–6 săptămâni

Filtrarea biologică este aproape absentă.
Amoniacul poate crește rapid, mai ales dacă se hrănește prea mult.
Apa poate prezenta un „bloom” bacterian albicios.

Faza 2: 6–12 săptămâni

Pornește ciclul azotului: apar Nitrosomonas → transformă amoniacul în nitriți.
Nitriții cresc, ceea ce poate afecta respirația koi.
Începe formarea biofilmului pe suprafețe.

Faza 3: 3–6 luni

Nitrobacter devin active → transformă nitriții în nitrați.
Parametrii apei încep să se stabilizeze.
Algele verzi și biofilmul creează un mediu mai previzibil.

Faza 4: 6–12 luni

Nitrații rămân nivelul dominant al substanțelor azotate.
Fluctuațiile se reduc.
Ecosistemul devine stabil și predictibil.

Concluzie: un iaz este „matur” abia după 1 an, iar acesta este momentul în care koi beneficiază de un habitat stabil.

3. Biotopul unui iaz: mai mult decât apă și pești

Biotopul reprezintă ansamblul de elemente fizice și biologice care formează mediul koi:

structura fizică a iazului
apa și caracteristicile ei chimice
filtrarea mecanică și biologică
microorganismele
biofilmul
zonele de umbrire și oxigenare

În primele luni, acest biotop este incomplet și fragil. Pe măsură ce bacteriile se multiplică și biofilmul se formează, iazul devine un sistem autoreglat.

4. Biofilmul: infrastructura invizibilă care susține viața în iaz

Biofilmul este un strat gelatinos și extrem de complex, prezent pe toate suprafețele: pereți, pietre, materiale filtrante, rădăcini. Deși pare nesemnificativ, biofilmul este punctul central al ciclului azotului.

Aici trăiesc bacteriile nitrificante care descompun:
amoniac → nitriți → nitrați

Un iaz fără biofilm matur este complet vulnerabil la NPS. De aceea, curățarea excesivă a pereților sau filtrului biologic în primele luni poate reseta progresul și reintroduce simptomele NPS.

5. Valori ideale ale apei în primele 12 luni

Parametru	Valoare ideală	De ce contează
Amoniac (NH₃)	0 mg/L	Toxic chiar și la concentrații mici
Nitriți (NO₂⁻)	0 mg/L	Afectează oxigenarea sângelui
Nitrați (NO₃⁻)	<20–40 mg/L	În cantități mari stimulează algele
pH	7,0–8,2	Stabilitatea e critică
KH	6–10 dKH	Previne căderile bruște de pH
GH	8–12 dGH	Esențial pentru sănătatea branhiilor
Oxigen	>7 mg/L	Bacteriile nitrificante depind de el
Temperatură	18–24°C	Interval optim pentru ciclul azotului

6. Cum prevenim și controlăm NPS

Cele mai eficiente metode sunt:

Controlul încărcării biologice

Introducerea treptată a peștilor.
Hrănire moderată în primele 2–3 luni.

Susținerea filtrării biologice

Filtre supradimensionate pentru iazurile cu koi.
Aerare puternică (bacteriile nitrificante sunt aerobe).
Adăugarea de culturi bacteriene în primele luni.

Stabilitatea apei

Testarea regulată a apei.
Schimburi de apă 10–20% săptămânal.
Fără curățări excesive ale biofilmului.

Rolul plantelor

Nu detaliem plantarea, dar este important de menționat: plantele stabilizează parametrii și consumă nitrați, dar nu rezolvă NPS singure. Ele sunt doar un element în sistem.

7. Când considerăm iazul stabil?

Semnele unui iaz matur:

amoniac și nitriți mereu 0
nitrați moderați și constanți
apă limpede, fără oscilații bruște
koi activi, fără stres respirator
biofilm prezent pe suprafețe
filtrarea biologică funcționează constant

Concluzie

New Pond Syndrome nu este o problemă, ci o etapă naturală în evoluția oricărui iaz. Prin înțelegerea proceselor biologice și menținerea stabilității apei, trecerea prin NPS devine previzibilă și sigură pentru koi. După primul an, ecosistemul devine mult mai robust, iar întreținerea iazului devine mai ușoară.