3.1. Rolul bazinului de carantină
Bazinul de carantină este nucleul sistemului de biosecuritate.
El nu este doar „un loc separat” pentru pești noi, ci un microecosistem controlat, în care se pot observa, stabiliza și eventual trata peștii fără a pune în pericol întregul iaz.
Un bazin bine gândit permite:
-
monitorizarea atentă a fiecărui exemplar;
-
reglarea rapidă a parametrilor (temperatură, sare, oxigen);
-
aplicarea tratamentelor în condiții precise;
-
colectarea de probe sau efectuarea de curățări fără stres pentru pești.
3.2. Volumul ideal
Volumul recomandat depinde de scop și de dimensiunea koi-ilor:
| Tip carantină | Dimensiune koi | Volum recomandat |
|---|---|---|
| carantină de rutină (lot mic) | 10–25 cm | 400–600 litri |
| carantină generală (lot mediu) | 25–40 cm | 800–1.200 litri |
| carantină extinsă / diagnostic | 40+ cm | 1.500–2.000 litri |
⚠️ Regulă practică: aproximativ 100 litri de apă per koi oferă stabilitate biologică și spațiu adecvat.
Volumul mai mare înseamnă stabilitate termică și chimică, dar și costuri crescute pentru încălzire și tratamente.
3.3. Materiale recomandate
Cele mai utilizate variante:
-
Bazine din fibră de sticlă – durabile, netede, ușor de curățat, nu rețin bacterii; ideale pentru carantină pe termen lung.
-
Containere IBC (1000 L) – soluție practică și accesibilă, dar trebuie bine curățate înainte de utilizare (fără reziduuri industriale).
-
PVC / polipropilenă – ușoare, potrivite pentru carantină temporară.
-
Gonflabile / flexibile (liner) – doar pentru situații de urgență, deoarece se pot perfora ușor și sunt greu de dezinfectat complet.
Evită metalul, betonul sau recipientele vopsite, care pot elibera substanțe toxice (cupru, zinc, solvenți).
3.4. Poziționarea bazinului
-
Preferabil într-un spațiu acoperit, ferit de ploaie, vânt sau variații mari de temperatură.
-
Nu în lumina directă a soarelui — favorizează proliferarea algelor și supraîncălzirea.
-
Ideal: garaj, seră, magazie ventilată sau spațiu exterior umbrit.
-
Amplasarea trebuie să permită scurgerea apei uzate fără a contamina iazul principal.
Un acoperiș de plasă sau policarbonat previne săriturile peștilor speriați.
3.5. Filtrarea: inima bazinului
Un sistem de carantină trebuie să aibă filtrare completă, chiar dacă volumul este mic.
Componente esențiale:
-
Filtru mecanic – bureți, perii, perlon sau cameră vortex pentru particule mari.
-
Filtru biologic – medii poroase (bacterii nitrificante) pentru transformarea amoniacului.
-
Pompă de recirculare – să asigure o circulație de 2–3 ori volumul bazinului/oră.
-
Aerare permanentă – piatră de aer sau difuzor; oxigenul ridicat susține flora bacteriană și imunitatea peștilor.
💡 Recomandare: folosește un filtru biologic deja ciclat (dintr-un sistem separat, sănătos). Evită introducerea de medii filtrante din iazul principal, care pot transporta bacterii patogene.
3.6. Încălzire și control termic
Temperatura constantă este crucială.
-
Ideal: 24–26°C – stimulează metabolismul și manifestarea rapidă a infecțiilor ascunse.
-
Sub 18°C, bacteriile nitrificante și imunitatea peștilor scad semnificativ.
Soluții tehnice:
-
încălzitoare acvatice de 300–600 W cu termostat;
-
încălzitor în linie pe țeavă (flow heater)
-
acoperire termică (folie cu bule, izolație laterală).
Menținerea temperaturii stabile ±1°C este mai importantă decât valoarea exactă.
3.7. Aerare și oxigenare
Crapii koi consumă mult oxigen, mai ales la temperaturi ridicate.
-
Se recomandă 0,4–0,6 L aer / minut / 100 L apă.
-
Folosește cel puțin o piatră de aer mare sau difuzor ceramic fin.
-
Aerarea intensă ajută și la degazarea amoniacului și la susținerea filtrului biologic.
În timpul tratamentelor cu medicamente, aerarea trebuie dublată.
3.8. Iluminare și observare
Lumina naturală difuză este suficientă.
Evita iluminarea puternică sau alternanțele bruște (noapte completă / bec puternic).
Ideal este un ciclu de lumină stabil, similar cu cel natural.
Folosește o sursă de lumină laterală atunci când observi peștii: un fascicul oblic dezvăluie solzi ridicați, mucus în exces sau pete subtile.
3.9. Igienă și siguranță
-
Toate instrumentele (plasă, furtun, termometru) trebuie dedicate exclusiv carantinei.
-
Nu folosi aceleași echipamente pentru iazul principal.
-
Dezinfectează periodic filtrele mecanice (fără a distruge filtrul biologic).
-
Întrerupe orice contact direct între bazinul de carantină și iaz (nici stropi, nici apă evacuată).
-
Curentul electric trebuie protejat cu siguranțe diferențiale și prize rezistente la umezeală.
3.10. Exemple practice de configurații
-
Soluție economică: IBC de 1000 L + filtru presiune + piatră de aer + încălzitor 300 W.
-
Soluție semi-profesională: bazin fibră 1500 L + filtru cu cameră + pompă 3000 L/h + aerare + UV-C 18 W.
-
Soluție profesională: bazin 2000 L, sistem cu două camere (mecanic + biologic), aerare pe difuzor ceramic, încălzitor în linie, termostat digital, control electronic al temperaturii și pH-ului.
3.11. Concluzie
Un bazin de carantină bine construit este o investiție în stabilitate și prevenție.
El permite controlul complet al mediului, observarea detaliată și aplicarea tratamentelor fără riscuri.
Criteriile esențiale sunt:
-
volum suficient,
-
filtrare eficientă,
-
ciclizare biologică stabilă,
-
aerare puternică,
-
izolare totală.
Cine are un sistem de carantină funcțional are, în realitate, o asigurare de sănătate pentru întregul iaz.
